Interviu cu Aliona Bereghici: "Arta este cea mai bună cale pentru a trăi o viață interesantă"

Interviu cu Aliona Bereghici: "Arta este cea mai bună cale pentru a trăi o viață interesantă"

Ana Maria Bianca Bolog mai 27, 2019

La începutul acestui mic proiect, Librăria lui Andrei, ne-am propus să cunoaștem și să vă prezentăm cât mai mulți autori și ilustratori. Spuneam în scurta noastră prezentare că ne - am dorit, ca Andrei să cunoască cât mai mult despre autorii și ilustratorii români, contemporani, pe care îi vezi și auzi, în carne și oase. Cu gândul la Andrei, la copiii, cu înclinații artistice și la toți iubitorii de frumos am decis să o contactez pe Aliona Bereghici, pentru a-i pune câteva întrebări despre munca, pe care o face cu atât de multă pasiune. Desigur și Andrei, curios din fire, a avut trei întrebări pentru ea.

...

1. Care a fost momentul, în care ți-ai dat seama că vrei să fii ilustrator?

În 2008 ne-a luat criza pe neașteptate, pe toți cei din advertising/design. Mulți au renunțat. Eu însă nu mai vroiam să mă gândesc la branding, la conceptii, serii de etichete de tot felul, logouri și alte chestii de design. Mi-am dat seama, că nu mai vreau să lucrez pentru nimeni de la 8 la 8. Vroiam să fac numai ce-mi place, înțelegând totodată și riscul, pentru că poți rămâne, cu ușurință, fără surse de existență.

Am ales conștient să fiu full-time ilustrator. După un an știam, cum e să depind numai de mine și că numai eu mă pot ajuta. Revelația vieții, cred. În prezent, trăiesc visul în realitate.

...

2. Cum răspundeai la clasica întrebare: Ce vrei să te faci, când vei crește mare?

Nu-mi amintesc să fi fost întrebată des, ce vreau să fiu când voi fi mare. În schimb pe “ruda mea mai îndepărtată”, care mă punea să-i revopsesc cocostârcul de pe streașina porții, aproape în fiecare an, cu îndemnul "hai, că tu doar vrei să te faci pictor, apoi repetă pe poarta mea", (gratis desigur) mi-o amintesc bine. Această experiență m-a făcut să înțeleg, mai târziu, orele de economie politică și că orice lucru își merită răsplată.

...

3. Ai o preferință, pentru un anumit moment al zilei, pentru a picta?

Da, când pictez nu suport mișcare în casă (un tic al meu). De asemenea nu pot picta dacă e dezordine pe masă, nu mă pot concentra. “Perfectul perfectului” dacă pot spune așa, e ora 6-7 dimineața, când încă toți dorm și se aude numai vânt în frunze și cântec de păsări. Dar asta e mai rar, de aceea îmi place ploaia și ador să pictez pe timp ploios. Îmi place liniștea acestui moment.

...

4. Ce te inspiră? Care este sursa creațiilor tale?

Nu știu ce mă inspiră. N-am înțeles niciodată, cum trebuie să răspund la întrebarea aceasta. E ca și cum m-ai întreba cum beau apă. Cred că mă inspira tot - oamenii, călătoriile, filmele, amintirile, gesturile.

Artiștii sunt ca niște harpe, orice coardă atingi - sună: urât sau frumos.

...

5. Care a fost complimentul care ți-a rămas la suflet, legat de lucrările tale?

Au fost mai multe, dar eu le uit tot timpul, nu le primesc personal, pentru că arta nu e ceva ce ne aparține. Zilele trecute, cineva a zis că ar recunoaște stilul meu dintre multe altele, numindu-l "stil inconfundabil". A fost foarte plăcut să citesc aceste rânduri. Oricum sunt tare fericită, pentru că sunt mulți cărora ceea ce fac le creează emoții.

...

6. Ai momente de panică, când îți lipsește inspirația sau ceea ce faci nu te mulțumește?

Îmi amintesc o situație de la școală: prin clasa a 8-a, cred, aveam note de 2 și 3 pe linie, la fizică. Adică nici măcar un 6 sănătos nu mai putea ieși în medie. Trebuia să chem părinții la școală; normal că n-au aflat. Dar până la sfârșitul anului, am avut media 8. Nu suport frica. Din acest motiv, fac orice ca să nu mă domine.

Dar inspirația și imaginația sunt parte din firea mea. Cred și a multor artiști. Să nu ai inspirație și să te panichezi înseamnă, că în acest moment, în această lună, în aceasta viață tu nu faci ce-ți place.

Nu mă mulțumesc multe lucrări, dar am învățat să nu tind spre perfect. Învăț să iubesc procesul. Se întâmplă însă să mă panichez dacă nu va suna deșteptătorul sau dacă voi pierde trenul/zborul.

...

7. Cum ai decis să imprimi și ilustrate/postcarduri?

Din dorința ça lumea să afle despre mine și din pornirea ca fiecare dintre cei, care nu-și pot permite un original, să poată avea un poster sau o carte poștală.

...

8. Ai un proiect de suflet, legat de lucrările tale?

Da, e o carte pe care am ilustrat-o când nimeni nu-mi comanda nimic, dar nimic. E probabil cea mai scumpă lucrare, pentru ca a adunat atâtea amintiri și m-a făcut să învăț că pot oricând să o iau de la capăt.

...

9. Care este culoarea ta preferată? (întrebarea lui Andrei)

Îmi plac toate culorile, trecerile de albastru și violet spre bordo. Nu suport negrul. Nu-l am nici în cutia de acuarelă, nici în creioane, nici în garderobă. Negrul meu e albastru închis sofisticat.

Îmi place tare albastrul (cred că se observă). Îmi mai place galbenul și verdele. Pentru psihologii în devenire, cred că se întrevăd contradicții. :)

...

10. Care este artistul, care te inspiră cel mai mult?

Mulți, tare mulți. Existența Artei, din perioada ancestrală și până în prezent, inspiră fără să vrei. E greu să-l compari pe Da Vinci cu Lică Sainciuc. Și totuși, la ultima expoziție a ilustratorului am fost de vreo 4 ori într-o lună.

...

11. Ce crezi că cititorii noștri ar trebui să știe despre tine și nu știu deja?

Nu am făcut facultate de ilustrație. Am terminat una de arte plastice, istoria artelor și desen liniar cu geometrie descriptivă. Și alta de informatică. Apoi, o perioadă, am făcut copii faine de pe Bruegel. Pasărea albastră și Fata cu Lalea sunt autoportrete.

...

12. Ce desenai când erai mică? (întrebarea lui Andrei)

Desenam cioroi, regine, mai ales cu coroana de aceea medievală. Dar mai mult, animale. Numai cu pixul și numai în cărțile de murături ale mamei (avea vreo trei) sau pe uși.

...

13. Cât timp lucrezi pentru o lucrare, de exemplu preferatele lui Andrei sunt cele cu mult albastru Pădurea albastră și Pasărea albastra? (întrebarea lui Andrei)

Dacă e o lucrare de dragul lucrării, atunci întind plăcerea la maxim. Nu mă așteaptă nimeni cu un rezultat. O lucrez pentru cunoaștere, experiment sau trăiri deosebite. Dar dacă e o lucrare comandată, mă organizez cu un plan de lucru și mă ține de la 3 la 10 zile (pentru lucrări ca Pasărea albastra și Pădurea albastră). Pentru cărți e nevoie de luni de zile.

...

Aliona Bereghici este ilustrator freelancer ce desenează cu voioșie în atelierul ei din Chișinău sau pe unde, inspirația se ivește. Cu o experiență de peste 20 de ani, în domeniul artei, a ales, în ultima perioadă cu precădere, domeniul ilustrațiilor pentru copii și pe cel al editorialelor culinare. Aliona este de părere că arta este cea mai bună cale pentru a trăi o viață interesantă.

Aliona Bereghici și ilustratele ei

Lasă un comentariu

Notă: comentariile trebuie aprobate înainte de publicare.